Blo GÂND

cuvinte…cuvinte

INCERTitudinea

„Un alpinist. A vrut sa cucereasca. Cel mai inalt munte !
S-a pregatit pentru asta timp indelungat si in final a hotarat sa se aventureze singur pentru a primi singur laurii victoriei.
Noaptea ascensiunii cazu grea pe inaltimile muntilor si omul nu mai vazu, mai nimic. Totul era negru. In jurul lui.
Pana si luna si stelele fusesera acoperite de nori negri.
Si cum se catara el la doar cativa metri de varful muntelui a alunecat si a cazut in gol. Alpinistul vazu in acea ingrozitoare cadere episoade din viata lui. Si bune, si rele. Se tot gandea, in cadere, la moartea care era aproape, cand deodata a simtit franghia de siguranta ca-i frange mijlocul. Fusese oprit din cadere si acum atarna in gol legat de acea franghie. A urmat un moment de tacere absoluta, in timp ce atarna in neant. Singurul lucru ce-i veni in minte fu : „Ajuta-ma Doamne !!! „.

Deodata auzi o voce venita din departari: „Ce doresti fiule?” „Salveaza-ma, Doamne!” striga alpinistul cuprins de frica mortii.
„Chiar crezi ca eu te pot salva ? ”
„Da Doamne, cred in Tine ”
„Bine, daca crezi in mine si in salvarea mea taie franghia de care atarni” spuse Dumnezeu.
Alt moment de tacere urma . Alpinistul se indoi si pierdu credinta. Franghia era singura care-l tinea in viata ……… asa ca nu taie franghia si hotari sa renunte la ajutorul dumnezeiesc.

A doua zi dimineata, echipele de salvare au anuntat ca au gasit un alpinist legat de franghia de siguranta la doar doi metri de pamant.
Murise ……… inghetat de frig.”

Tu, cat de atasat de franghia ta, esti ?

Din categoria:PILDE

“Talentul tău este darul lui Dumnezeu pentru tine. Ceea ce faci cu el este darul tău pentru Dumnezeu.” (Leo Buscaglia)

Mersul la Biserică

"Aş vrea, dacă aş putea, să vă arăt sufletele celor care nu merg la biserică, care nu participă la Sfintele Taine, care nu-L ascultă pe Dumnezeu; şi le-aţi vedea murdare şi respingătoare. Aşa cum trupurile nespălate sunt pline de mizerie şi duhoare, la fel şi sufletele care nu se curăţesc prin spovedanie, prin sfânta împărtăşanie şi prin învăţătură duhovnicească, sunt pătate de păcat. Aşa cum ogoarele nearate se umplu de buruieni, la fel şi sufletele necultivate duhovniceşte se umplu de mărăcinii răutăţii." (SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR-Participarea la slujbele Bisericii,“Problemele vietii”,Editura Egumenita).