Blo GÂND

cuvinte…cuvinte

Despre Smerenie

fericitul-augustin„Odata, ma plimbam cu tatal meu cand, la o cotitura, dupa o clipa de tacere, el m-a intrebat: – In afara de ciripitul pasarelelor, mai auzi si altceva? Mi-am ascutit auzul si, dupa cateva secunde, i-am raspuns: – Aud zgomotul unei carute. – Asa este, – a spus tatal meu – este o caruta goala. L-am intrebat: – Cum de stii ca este o caruta goala, daca inca nu o putem vedea? Iar el mi-a spus: – E foarte usor sa stii cand o caruta este goala, fiindca cu cat este mai goala, cu atat face mai mult zgomot. Astazi, adult fiind, cand vad o persoana care vorbeste prea mult, intrerupand conversatia celorlalti, dovedindu-se inoportuna, laudandu-se cu ceea ce poseda, simtindu-se atotputernica si dispretuindu-i pe cei din jurul ei, inca mi se pare ca mai aud vocea tatalui meu, spunand: „Cu cat este mai goala caruta, cu atat mai mult zgomot face”. Smerenia consta in a trece sub tacere virtutile noastre si de a le permite altora sa le descopere. Nu uitati ca exista oameni atat de „saraci”, incat nu au nimic altceva decat BANI ?i MANDRIE. Nimeni nu este mai gol la suflet decat cel care este plin de sine insusi. Smerenia este temelia Sfinteniei. Smerenia ii alunga pe draci. Smerenia fara nicio osteneala a mantuit pe fiul risipitor, pe vames, pe talharul cel de-a dreapta, care putine cuvinte au grait catre Dumnezeu si s-au mantuit.
Preot Ioan

Postat în:Idei, meditatii, PILDE

Ura

citat-ion-minulescu-ura

Intr-o zi, o profesoara le-a spus copiilor din clasa ei sa vina cu o punga de plastic cu cativa cartofi. Fiecare cartof va primi numele unei persoane pe care copilul o uraste. A doua zi, fiecare copil a adus cartofi. Unii aveau doi cartofi, altii trei… in timp ce cativa aveau cinci.
Profesoara le-a spus ca trebuie sa care in ghiozdanelul lor pungile cu cartofi timp de o saptamana, oriunde ar merge.

Zilele au trecut… copiii au inceput sa se planga de mirosul puternic dat de cartofii mucegaiti. De asemenea, cei care aveau cinci cartofi aveau o punga mai mare si mai grea in comparative cu cei cu doi sau trei cartofi.
La sfarsitul saptamanii, copiii au fost usurati ca jocul s-a incheiat. Profesoara i-a intrebat: “Cum v-ati simtit carand dupa voi o saptamana intreaga o punga cu cartofi?”

Copilasii au spus tot ce aveau pe inima, plangandu-se de problemele cu care s-au confruntat in timp ce transportau cartofii urat mirositori.

Profesoarea: “Asta se intampla cand purtati ura in inima voastra pentru o persoana. Mirosul de ura va va contamina mintea si va fi purtat de voi oriunde mergeti. Daca nu puteti tolera mirosul de cartofi mucegaiti.. pentru doar o saptamana, va puteti imagina cum este sa porti ura in inima voastra pentru o viata intreaga?”

Postat în:meditatii, PILDE

Cum arată Dumnezeu?

nevazator

Un om care era orb din naștere a cerut odată un pahar cu lapte si a intrebat pe cel care i l-a adus:
„Cum arată laptele?” I s-a raspuns:”Laptele este un lichid alb”. Orbul iar a intrebat:”Dar ce inseamna alb?”

Omul i-a spus:”Albul este culoarea lebedei”. Orbul iar a intrebat:”Ce este o lebada?” Celalalt i-a raspuns:”Lebada este o pasare cu un gât indoit”.

„Dar ce inseamna îndoit?” l-a intrebat orbul.Omul i-a raspuns:”O sa imi indoiesc cotul si tu il vei atinge si vei intelege ce inseamna indoit”. Orbul a atins cotul indoit al omului si a spus:”Acum știu cum arată laptele!”

Intr-o carte, chiar in Biblie, numai cuvintele pot fi folosite ca sa ne vorbească despre Dumnezeu.S-ar putea să ni se pară ridicole, asa cum este ridicol pentru un orb să cunoască infațisarea laptelui dintr-un cot indoit.

Dar noi suntem foarte marginiti si orbi de la natura fată de Dumnezeul omniprezent, atotputernic si atotstiutor.Il cunoastem cu aproximatie.

Postat în:Idei, meditatii

Invat …dezvat

upgrade

Noi am învățat: să aprindem lumânări și să facem avorturi; să sfințim crenguțe de salcie și să ne ruinăm familile; să construim biserici și să trăim în curvie; să ne închinăm la icoane și să rămânem indiferenți la suferința altora; să mergem la biserică și să-i chinuim pe cei de acasă.

Oare poate să mai continuie mult timp această stare a lucrurilor? Există o cale de ieșire? Desigur! E timpul să încetăm să trăim „conform conștiinței”, și să începem în sfârșit să trăim conform Evangheliei, pentru că s-a dovedit că nu prea ne putem baza pe conștiința noastră, iar uneori chiar e imposibil. Este timpul să ne oprim în sfârșit să credem „în suflet” și „în felul nostru”, deoarece să ne hrănim copiii în suflet, să primim salariu în suflet și să fim comod îmbrăcați în suflet nu e prea posibil.

Este timpul să ne aducem aminte de cuvintele lui Hristos că „nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri.” (Mt. 7, 21). Ne-am bucurat prea devreme de „renașterea credinței” și prea repede am uitat că uneori credința, e mai rea decât necredința, căci de fapt Hristos a fost răstignit nu de atei. Sensul credinței constă în transformarea interioară a omului, iar atunci când un asemenea scop nu există, credința devine ipocrizie și fariseism, sau doar un ritual, care are scopul să ne încreadă că suntem „duhovnicești” și „credincioși”.(Pr. Roman Matiukov)

Postat în:Idei, meditatii

Puterea pocăinței

desert

Lacrima pocaintei

 

Un oarecare tot greşea şi tot se căia. Aşa a petrecut întreaga viață. În cele din urmă, s-a mărturisit şi a murit. Un duh rău a venit să ia sufletul lui şi a spus:

– E al meu!

Domnul însa a spus:

– Nu! S-a căit!

La aceasta, diavolul a răspuns:

– Chiar dacă s-a căit, el a greşit mereu.

Atunci, Domnul i-a răspuns:

– Daca tu, rău fiind, iarăşi îl primeai, după ce el se căise înaintea Mea, cum dar Eu să nu-l primesc, după ce el, greşind, iarăşi s-a întors la Mine cu pocăință? Uiți tu oare că eşti rău, iar Eu sunt bun?

Postat în:PILDE

Anotimpurile vietii

seasons-251x300

Traia odata un om ce avea patru fii. Acesta dorea ca fii lui sa
invete sa nu mai judece pripit lucrurile. De aceea, i-a trimis pe
fiecare pe rand, cate un anotimp sa priveasca un par.
Pe primul l-a trimis iarna, pe al doilea primavara, al treilea
vara, iar pe mezin, toamna.
Cand au revenit, i-a adunat si i-a pus pe toti sa descrie ce au
vazut.
Primul a zis ca era urat, cu crengi golase, intoarse si rasucite.
Al doilea ca era acoperit de muguri verzi si promitea mult..
Al treilea fu de acord si spuse ca era plin de flori ce raspandeau
un dulce parfum, cum nu mai vazuse pana atunci.
Al patrulea a fost de acord cu toate acestea si a adaugat ca era
incarcat de fructe coapte, implinit si plin de viata.
Omul le-a explicat atunci ca toti au dreptate, pentru ca fiecare a
vazut doar un anotimp din viata copacului.
Le-a mai spus ca nu poti judeca pe nimeni cunoscandu-l doar o
anumita perioada. Asta este esenta firii, a placerii, bucuriei si
dragostei pe care ti-o da viata si n-o poti masura decat la sfarsitul
tuturor anotimpurilor.
Daca renunti iarna, vei pierde promisiunea primaverii,
frumusetea verii si bogatia toamnei.

Nu lasa ca vicisitudinile unui sezon sa-ti umbreasca bucuria
celorlalte.

Nu judeca viata doar dupa o perioada grea.

Depaseste greutatile si sigur vor veni apoi vremuri bune.

Aspira cand inspiri….Inainte de a expira.
Traieste simplu. Iubeste cu generozitate.
Sa-ti pese de tot si toate. Vorbeste cu bunavointa.

Si lasa restul in grija lui Dumnezeu.
Fericirea iti mentine dulceata,
Incercarile te fac puternic,

Durerile te fac uman.
Esecurile te fac smerit,

Succesele te fac increzator!

Postat în:PILDE

Grija de mâine

infloriti

Un creștin se chinuia mereu din pricina diferitelor probleme pe care trebuia să le rezolve. Se neliniștea neștiind ce sa facă mâine, ce să facă poimâine, ce să facă săptămâna viitoare. Iar toată grija aceasta îi sufoca sufletul, lucru ce-l făcea foarte nefericit.

Însă într-o noapte acest om a avut un vis. Mergea cu un sac în spate pe un drum ce nu se mai sfârșea. Povara era grea și la un moment dat s-a oprit să se odihnească. Dar când a vrut să se ridice și să-și continue drumul, a observat că era cu neputință să-și mai ridice sacul. Atunci l-a deschis să vadă ce are înăuntru. Și ce vede? O mulțime de pachețele mici. Pe unele scria: „Acesta este pentru mâine”. Pe altele: „Acesta este pentru poimâine”. Iar pe unul scris: „Acesta este pentru astăzi”. Și foarte ciudat, acesta era foarte ușor. Așadar, a lăsat toate pachețelele și a luat numai pe cel pe care scria: „Acesta este pentru astăzi”. L-a luat cu multă bucurie și și-a continuat drumul.

Când s-a trezit și-a dat seama că visul său a fost o lecție, care exprima o realitate tragică. Grija pentru mâine, pentru poimâine, pentru săptămâna viitoare, pentru luna sau anul viitor, umple sufletele noastre cu stres și neliniște, care ne alungă pacea și ne fac ca greutățile vieții să nu le putem ridica. Pentru a ne slobozi de aceste clipe de neliniște, Domnul ne-a spus acele cuvinte nemuritoare:

„Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei” (Matei 6,34).

Postat în:meditatii

O lecție de viață

ganditorul-cea-mai-importanta-opera-de-arta-realizata-pana-la-brancusi-pe-teritoriul-tarii-noastre-omul-neolitic-si-omul-secolului-xxi-9889493

O tânăra i-a spus bunicii ei că viața pare să devină din ce în ce mai grea, în plus soțul o înșală cu o altă femeie. Bătrâna și-a ascultat nepoata, apoi a condus-o în bucătărie și a pus pe foc trei oale pline cu apă. Când apa a început să fiarbă, bătrâna a pus morcovi în prima, ouă în cea de-a doua oală și boabe de cafea în cea de-a treia. După 20 de minute a oprit focul, a scos morcovii, ouăle și boabele de cafea și a rugat-o pe nepoata ei să-i spună ce vede.

„Morcovi, ouă și cafea”, a fost răspunsul evident al tinerei.

Bunica a rugat-o atunci să apese pe morcovi, care erau moi, să spargă coaja unui ou, care se întărise, și să guste cafeaua.

Femeia a făcut tot ce i-a cerut bătrâna fără să știe ce vrea aceasta să-i demonstreze. Atunci bunica ei i-a explicat simplu că morcovii, ouăle și cafeaua s-au confruntat toate cu aceeași problemă: apa clocotită. Însă felul în care au reacționat e diferit. Morcovul, cel mai dur la început, s-a înmuiat. Oul a devenit tare pe interior, însă cafeaua e singura care a reușit să schimbe apa.

Așa e și-n viață a spus bătrâna. Depinde numai de noi cum reacționăm când dezamăgirea și problemele bat la ușă. Devenim moi și renunțăm, ca morcovii? Ne transformăm interiorul, sufletul, în stană de piatră, ca oul? Sau luptăm cu greutățile, în cele din urmă reușind să scoatem ceva bun din orice situație dificilă, precum cafeaua. Cei mai fericiți oameni știu cum să scoată ceva bun din orice situație dificilă.

 

Postat în:Idei, PILDE,

Taina intelegerii

daruire

Postat în:Fără categorie

În barca vieţii

Un tânar  se înfuria foarte repede pentru tot ce i se întâmpla… nu că nu ar fi fost grozav, însă toate parcă îi mergeau mai mult pe dos. Bunicul lui,văzându-l  s-a hotărât să îl călăuzească spre înţelegerea unui adevăr simplu care să îl facă să treacă mai împăcat prin viaţa lui şi prin viaţa celorlalţi. Aşa că l-a luat deoparte şi i-a spus:

barca
– Dragul meu, să presupunem că eşti într-o barcă pe un fir de apă destul de îngust şi din sens opus vine o altă barcă, iar acea barcă este condusă de un om voinic care, de voie sau de nevoie, intră în barca pe care o conduci tu; ce faci atunci?
– Păi ce să fac, mă supăr…  Nu putea să facă în aşa fel încât să nu se ajungă la ciocnirea bărcilor? Aşa ceva nu se poate…!!!
– Încetişor, dragul meu! Am înţeles, dar dacă ţi-aş spune că în barca cealaltă nu era nimeni…că era o barcă goală care s-a ciocnit de barca ta pur şi simplu… În acest caz ce ai face?
– În cazul ăsta mi-aş vedea de drum… aşa a fost să fie!
– Bravo, dragul meu! Aşa a fost să fie! Dar ia fii şi tu o barcă goală! Şi consideră că te ciocneşti doar de bărci goale atunci când navighezi pe răul vieţii. Astfel vei putea să îţi concentrezi puterile şi lumina în lucrurile care merită cu adevărat! Pe o barcă goală nu se supără nimeni… o barcă goală nu te poate supăra… E atât de simplu!
Tânărul s-a înseninat şi ori de câte ori se întâmpla pur şi simplu ca barca lui să se ciocnească de bărcile celorlalţi… el arunca repede din barcă mânia, frustrarea, judecata celuilalt şi trecea zâmbind mai departe în barca lui golită de tot răul din el!

Postat în:meditatii

“Talentul tău este darul lui Dumnezeu pentru tine. Ceea ce faci cu el este darul tău pentru Dumnezeu.” (Leo Buscaglia)

Mersul la Biserică

"Aş vrea, dacă aş putea, să vă arăt sufletele celor care nu merg la biserică, care nu participă la Sfintele Taine, care nu-L ascultă pe Dumnezeu; şi le-aţi vedea murdare şi respingătoare. Aşa cum trupurile nespălate sunt pline de mizerie şi duhoare, la fel şi sufletele care nu se curăţesc prin spovedanie, prin sfânta împărtăşanie şi prin învăţătură duhovnicească, sunt pătate de păcat. Aşa cum ogoarele nearate se umplu de buruieni, la fel şi sufletele necultivate duhovniceşte se umplu de mărăcinii răutăţii." (SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR-Participarea la slujbele Bisericii,“Problemele vietii”,Editura Egumenita).